AVIZ
referitor la proiectul de Ordonanță de urgență privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
Analizând proiectul de Ordonanță de urgență privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.222 din 28.04.2022 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D509/28.04.2022,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46 alin.(2) din Regulamentul de organizare şi funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații şi propuneri:
1. Prezentul proiect are ca obiect stabilirea cadrului instituțional și financiar general pentru implementarea și gestionarea fondurilor alocate României din Fondul pentru modernizare, în conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE, în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre.
Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
2. Din punct de vedere al dreptului european, proiectul intră sub incidența reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene, subsumate Politicii în domeniul concurenței, segmentul legislativ - ajutoare de stat și alte subvenții, dar prezintă tangență și cu politica în domeniul energiei, segmentul legislativ - principii generale, programe.
La nivelul dreptului european derivat, prezintă incidență dispozițiile Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2018 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu și a Deciziei (UE) 2015/1814, prin care a fost instituit Fondul pentru modernizare pentru perioada 2021-2030 în vederea sprijinirii investițiilor în modernizarea sistemelor energetice și îmbunătățirea eficienței energetice în statele membre cu un PIB pe cap de locuitor la prețurile pieței mai mic de 60 % din media Uniunii Europene în 2013. Menționăm faptul că Fondul pentru modernizare este finanțat prin scoaterea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră la licitație, astfel cum este prevăzut la articolul 10 din Directiva 2003/87/CE.
De asemenea, prezintă incidență dispozițiile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre, întrucât acesta stabilește normele privind funcționarea Fondului pentru modernizare în ceea ce privește: prezentarea propunerilor de finanțare a investițiilor; evaluarea investițiilor prioritare și a investițiilor neprioritare; gestionarea, plata și viramentul resurselor din fond; monitorizarea, raportarea, evaluarea și auditul; precum și informarea și transparența.
3. În cadrul proiectului există situații în care, în structura unui capitol este cuprins un singur articol, contrar normelor de tehnică legislativă, fiind necesar ca un capitol să cuprindă două sau mai multe articole (a se vedea în acest sens cap. II, V-VIII, X și XI).
4. La al doilea paragraf al preambulului, sintagma „Regulamentului (UE) 2020/1001” se va înlocui cu sintagma „Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1001”.
La al cincilea paragraf, pentru un spor de rigoare în redactare, sintagma „Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030” se va reda sub forma „Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030”.
La al șaselea paragraf, partea de final, termenul „Urgență” se va redacta cu inițială mică, iar mențiunea „cu modificările ulterioare” se va înlocui cu formularea „aprobată cu modificări prin Legea nr.109/2021”.
Paragraful opt repetă parțial teza avută în vedere la paragraful precedent, motiv pentru care sugerăm reformularea, fiind suficientă exprimarea aceleiași teze într-un singur paragraf.
Referitor la al unsprezecelea paragraf, termenul „timplimitat” se va redacta corect.
5. La titlul Capitolului I, în acord cu art.52 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia dispozițiile generale cuprind prevederi care orientează întreaga reglementare, determină obiectul și principiile acesteia, propunem redenumirea acestuia, titlul propus fiind „Dispoziții generale”.
6. La art.1 alin.(1), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, este necesară menționarea integrală a titlului actului european invocat, astfel: „Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre”.
La alin.(3), sintagma „cu respectarea legislației naționale și europene în materia ajutoarelor de stat” se va înlocui prin trimiterea la actele normative vizate, cu indicarea elementelor structurale.
7. La art.1 alin.(2), referitor la sintagma „În scopul prevăzut la alin.(1)”, întrucât la alin.(1) nu este prevăzut textual un scop anume, pentru precizia normei, recomandăm reformularea.
8. Întrucât art.2 nu este structurat în mai multe alineate, marcajul „(1)” din debutul normei preconizate se va elimina.
La alin.(1) lit.a), sintagma „industriale/prevenirea și controlul integrat al poluării” se va înlocui prin cu sintagma „industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării)”.
La lit.c), pentru corectitudinea normei propuse și pentru o exprimare adecvată, propunem înlocuirea sintagmei „în baza unui raport juridic” cu sintagma „în baza unui act juridic încheiat”, raportul juridic având ca izvor actul juridic.
Referitor la sintagma „acord de delegare”, pentru claritatea normelor preconizate, propunem definirea acesteia în cuprinsul prezentului proiect, eventual prin inserarea unei norme de trimitere la o dispoziție normativă care definește această noțiune.
La lit.d), pentru rigoarea redactării, propunem realizarea acordului gramatical între termenul „biocombustibili” și definiția aferentă, unde este utilizată expresia „combustibil lichid”.
La lit.g), cei doi termeni „captareși” se vor reda corect, de asemenea, propunem eliminarea din definiție a abrevierilor „(CCS)”, respectiv „(CCU)”.
La lit.h), pentru o identificare riguroasă a actului european vizat, se va face trimitere la „Comunicarea Comisiei (C (2022) 481).
La lit.j), pentru respectarea uzanțelor normative, se va face referire la „Regulamentul (UE) 2020/1001”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
La lit.k), utilizarea sintagmei „act juridic supus regulilor de drept public” conferă caracter general și imprecis dispoziției propuse.
Totodată, utilizarea sintagmei „pe durata stabilită și în conformitate cu obligațiile asumate” nu răspunde cerințelor de claritate și predictibilitate ale textului normativ, nefiind precizat prin ce anume sunt stabilite obligațiile respective.
La lit.l), sintagma „creanțe bugetare rezultate din nereguli”, nu asigură o exprimare proprie stilului normative, fiind necesară identificarea unei alternative de redactare, observație valabilă pentru toate situațiile similare.
La lit.o), pentru o corectă informare legislativă asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2020, sintagma „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.231/2021” se va înlocui cu mențiunea „aprobată prin Legea nr.230/2021, cu modificările și completările ulterioare”.
La lit.p) și r), termenul „înseamnă” trebuie eliminat, nefiind în acord cu uzanțele de redactarea actelor normative.
La lit.s), pentru un spor de rigoare, sintagma „astfel cum sunt definite în Directiva 2003/87/CE” se va înlocui prin sintagma „astfel cum sunt definite la art.10d din Directiva 2003/87/CE”. De asemenea, pentru o informare normativă corectă și pentru evitarea echivocului, este necesar ca expresia „State Membre” să fie redată sub forma „state membre ale Uniunii Europene”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
Referitor la enumerările care urmează lit. s), pentru respectarea uzanțelor normative, propunem ca la marcarea lor să se utilizeze inclusiv lit. ș) și ț), cu consecința renumerotării acestora.
La lit.u), pentru claritatea dispoziției preconizate, propunem detalierea sintagmei „cu rol de intermediar financiar”, eventual prin inserarea unei norme de trimitere la o dispoziție normativă care definește această noțiune.
După sintagma „Legea nr.126/2018” se va insera titlul acesteia și evenimentele legislative intervenite.
La lit.x), pentru o exprimare specifică stilului normative, sintagma „orice abatere de la legalitate” poate fi redată sub forma „nerespectare a dispozițiilor legale”, nemaifiind însă necesară, în contextul în care, ulterior, în cuprinsul aceleiași litere, este prevăzută sintagma „ conformitate în raport cu prevederile legale naționale și/sau europene”, iar termenul „regularitate” nu are accepțiune juridica in limba română, fiind necesară reformularea.
Totodată, numai utilizarea sintagmei „poate prejudicia fondurile asigurate din Fondul pentru modernizare” nu e de natură a asigura claritatea și predictibilitatea dispozițiilor preconizate, fiind necesare precizări suplimentare.
La lit.dd), semnalăm că normele de tehnică legislativă nu permit ca o enumerare, marcată cu o literă, să cuprindă alte enumerări, prin urmare, recomandăm reformularea textului. Reiterăm această observație pentru toate situațiile similare din proiect.
La lit.ee), pentru corectitudinea informației legislative, sintagma „cu modificările și completările ulterioare” se va înlocui cu mențiunea „cu modificările ulterioare”.
9. La art.3 alin.(2), pentru precizia exprimării, recomandăm înlocuirea cuvântului „formulate” cu termenul „elaborate”
La alin.(3), referitor la sintagma „prin excepție, procedură de selecție necompetitivă”, este necesară completarea normei în sensul de a se reglementa acele ipoteze care constituie excepție, respectiv când se va recurge la procedura de selecție necompetitivă.
Avem în vedere și definiția prevăzută la art.2 alin.(1) lit.y), unde nu este precizată semnificația sintagmelor ,,procedură de selecție competitivă”, respectiv, ,,procedură de selecție necompetitivă”.
Așadar , nu se înțelege cu claritate care sunt criteriile ce determină decizia Comitetului de Supraveghere să aleagă în ce măsură selecția propunerilor de investiții se desfășoară conform procedurii competitive sau necompetitive.
La alin.(4), deoarece se face referire la un element de structură al proiectului, sintagma „din prezenta ordonanță de urgență” se va elimina, ca inadecvată, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
La alin.(5), pentru un spor de rigoare redacțională, literele care marchează enumerările vor fi încadrate de paranteză pe partea dreaptă, observație de care se va ține cont în toate cazurile similare.
La lit.a), primul termen se va redacta cu inițială mică, observație valabilă pentru toate celelalte situații din cadrul proiectului.
De asemenea, pentru respectarea regulilor de redactare a normelor juridice, propunem la renunțarea utilizării parantezelor, în acest fel urmând a se proceda în toate celelalte situații asemănătoare.
Semnalăm că norma preconizată la alin.(6) pct.i instituie un caracter imprecis, determinând, astfel, o stare de incertitudine juridică cu privire la ,,alte programe-cheie”. Astfel, inițiatorii au omis să precizeze tipurile de acte prin care respectivele programe să fie stabilite, precum și entitatea care va fi responsabilă cu desfășurarea acestor operațiuni.
10. La soluția preconizată pentru art.5 alin.(1), nu sunt prevăzute actele normative prin care vor fi aprobate respectivele operațiuni. Astfel, este necesară reformularea textului în sensul precizării tipurilor de acte normative, cu respectarea principiului ierarhiei actelor normative și în concordanță cu prevederile constituționale. În acest sens, semnalăm că în Decizia Curții Constituționale nr.591/2019, s-a constatat că ,,actele administrative cu caracter normativ pot fi emise numai pe baza și în executarea legii, trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conține soluții normative care să înlocuiască legea”.
La alin.(2), având în vedere cuprinsul alin.(1), pentru precizia normei, sintagma „Pentru derularea activităților de la alin.(1)” va fi reformulată, astfel: „Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin.(1)”.
11. La art.6 alin.(1) partea introductivă, pentru rigoarea redactării, textul „În exercitarea rolului autoritate națională” se va reda sub forma „În exercitarea rolului de autoritate națională”. Textele literelor subsecvente acestui alineat ar trebui să debuteze prin verbe la modul indicativ timpul prezent.
La lit.g), pentru unitate în redactare cu prevederile anterioare, sintagma „Băncii Europene de Investiții” se va redacta în forma abreviată, „BEI”, observație valabilă pentru toate situațiile similare.
La alin.(4) lit.f), utilizarea sintagmei „menținerea și păstrarea” constituie pleonasm, fiind necesară reformularea.
La alin.(5) lit.f), este necesară reformularea textului „să cuprindă informațiile specificate în Anexa II la Regulamentul Comisiei (UE) 2021/1001, împreună cu informațiile specificate la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul Comisiei (UE) 2020/1001”, astfel: „să cuprindă informațiile specificate la art.13 alin.(2) și în Anexa II din Regulamentul (UE) 2020/1001”. Observația este valabilă și pentru art.9 alin.(4).
12. La art.7 alin.(1), utilizarea sintagmei „Ministerul Economiei se asigură că” conferă textului caracter declarativ, motiv pentru care e necesară reformulare, astfel încât să rezulte fără echivoc în ce constă respectiva asigurare.
La alin.(2), referitor la sintagma „Ministerul Energiei, în calitate de autoritate națională de implementare pentru Fondul pentru modernizare”, menționăm că, acest aspect a mai fost deja prevăzut la art.1 alin.(2), iar sintagma „cu respectarea legislației europene și naționale aplicabile” are caracter general, neasigurând claritatea normei preconizate.
13. La art.8 alin.(3), sintagma „... Ordonanța de Urgență nr.115/2011...” se va reda „...Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115/2011...”.
14. La art.9 alin.(1), trebuie redată forma abreviată a denumirii Direcției Generale Ajutor de Stat și Fonduri Europene, având în vedere că, la art.2 alin.(1) lit.o) se precizează ca această Direcție va fi identificată în text prin forma abreviată „DGASFE”, observație valabilă pentru toate situațiile similare.
La alin.(2), referitor la sintagma „website-ul”, semnalăm că în proiect sunt utilizate și alte variante ale acesteia, și anume „pagina web” sau „paginii sale de internet”, pentru unitate de redactare, propunem utilizarea unei singure sintagme în tot cuprinsul proiectului.
15. La art.10 alin.(1), la debut, textul „Investiție este suspendată, prin ordin/decizie al ministrului energiei...” trebuie redat sub forma „Investiția este suspendată prin ordin/decizie al/a ministrului energiei...”;
La alin.(3), pentru un plus de precizie a dispoziției preconizate, sintagma „conform contractelor de finanțare” va fi redată sub forma „conform clauzelor contractelor de finanțare”
16. La art.11 alin.(1), pentru o exprimare adecvată, recomandăm înlocuirea sintagmei „În măsura în care” cu expresia „În situația în care”.
La alin.(5), prin utilizarea semnului grafic în cuprinsul sintagmei „prenotificarea/notificarea” nu se asigură claritate dispoziției preconizate, fiind necesar a se preciza dacă acesta semnifică termenul „și”, termenul „sau”, sau ambele.
La alin.(6), lipsește titularul obligațiilor de elaborare și transmitere a documentația aferente, norma fiind incompletă.
17. La art.11 alin.(3) și art.13 alin.(4), se vor reda titlurile complete ale actelor invocate, astfel: „Regulamentul (UE) nr.1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis”, „Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat”, respectiv „Regulamentul (UE, EURATOM) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr.1296/2013, (UE) nr1301/2013, (UE) nr.1303/2013, (UE) nr.1304/2013, (UE) nr.1309/2013, (UE) nr.1316/2013, (UE) nr.223/2014, (UE) nr.283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr.966/2012”.
18. La art.12 alin.(3), pentru un plus de precizie normativă, în locul sintagmei „în mod regulat”, sugerăm a fi precizată periodicitatea publicării.
19. La art.13 alin.(1), referitor la sintagma „Contractul de finanțare încheiat între Ministerul Energiei și beneficiar sau între autoritățile publice centrale de specialitate cărora Ministerul Energiei le-a încredințat gestionarea unor domenii de investiții, în baza unui acord de delegare și beneficiar reprezintă baza legală”, este necesară reformularea, exprimarea fiind improprie, întrucât contractul nu poate fi baza legală, ci se încheie pe baza legii.
La alin.(2), utilizarea expresiei „Ministerul Energiei asigură fluxul finanțărilor” conferă caracter imprecis dispoziției preconizate, nefiind specificată semnificația acestei expresii.
La alin.(3), pentru precizia exprimării sintagma „contrar condițiilor” va fi redată sub forma „fără respectarea condițiilor”, iar, după termenul „parțial” va fi adăugată sintagma „după caz”.
20. La art.14 alin.(1), referitor la soluția potrivit căreia „Pentru gestionarea Fondului pentru modernizare se înființează pe lângă Ministerul Energiei o activitate finanțată integral din venituri proprii” precizăm că, dacă sunt veniturile în cauză sunt proprii, acestea nu pot proveni din Fondul de modernizare, fiind în contradicție cu teza, din același alineat, potrivit căreia „Veniturile activității se constituie din contravaloarea în lei a sumelor primite din Fondul pentru modernizare”.
De asemenea, sintagma „Contravaloarea în lei a sumelor încasate în valută de către Ministerul Energiei” nu e suficient de clar formulată, neprecizându-se din ce fond sau activități provin.
Totodată, potrivit art.65 alin.(2) din Legea nr.500/2002, cu modificările și completările ulterioare, ,,Veniturile proprii ale instituțiilor publice, finanțate potrivit art. 62 alin.(1) lit. b) și c), provin din chirii, organizarea de manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, prestări de servicii și altele asemenea”.
Ca atare, este necesară precizarea expressis verbis a sistemului de organizare și funcționare a activității ce se dorește a fi înființată, categoriile de venituri, și natura cheltuielilor.
La alin.(5), pentru precizia normei de trimitere, dacă corespunde intenției de reglementare, propunem ca sintagma „în baza creditelor prevăzute la alin.(2)” să fie redată, astfel: „în baza creditelor prevăzute la alin.(4)”.
Observația este valabilă în mod corespunzător și pentru alin. (9).
21. La art.20 alin.(1), referitor la formularea „Plățile către beneficiari sunt efectuate în baza unui mecanism în etape”, pentru a fi asigurat caracterul complet al normei, propunem a se detalia care sunt etapele sau periodicitatea plaților.
La alin.(2), referitor la teza potrivit căreia beneficiarul are obligația depunerii cererii de rambursare, aceasta este neclară, întrucât textul proiectului nu reglementează cererea de rambursare, fiind necesară definirea acesteia sau o eventuală trimitere la normele care o definesc.
22. La art.21 alin.(1), menționăm că, sintagma „mecanismul de prefinanțare și cerere de rambursare” este lipsită de precizie, întrucât din redactare se înțelege că este vorba despre un singur mecanism, însă din lectura alineatelor subsecvente rezultă o concluzie diferită. Astfel, propunem reformularea acesteia, fiind necesară indicarea fără echivoc a cazurilor în care se aplică mecanismul de prefinanțare și mecanismul cererii de rambursare.
La alin.(4), textul este eliptic, astfel propunem precizarea documentului ale cărui anexele sunt menționate în text.
Totodată, pentru folosirea unui limbaj juridic adecvat, propunem înlocuirea sintagmei „programul de rambursare inclus” cu sintagma „programul de rambursare prevăzut”.
La alin.(5), referitor la sintagma „calendarul de implementare, care este parte a contractului de finanțare”, propunem a se preciza dacă acest calendar este anexă la contractul în cauză.
La alin.(7), pentru folosirea unui limbaj juridic adecvat, propunem înlocuirea sintagmei „un raport separat” cu sintagma „un raport individual”
Reiterăm observația și pentru alin.(8) al aceluiași articol.
23. La art.23 alin.(7), întrucât Legea nr.207/2015 nu este la prima menționare în text, se va elimina titlul acesteia, observația este valabilă pentru toate situațiile similare;
24. La art.24 alin.(1), conform definiției de la art.2 alin.(1) lit.x), neregula poate fi și o încălcare a contractului de finanțare, caz în care teza finală devine redundantă.
25. La titlul Capitolului XI, textele subsumate acestuia nu au caracter de dispoziții tranzitorii și finale, ci de articole de modificare ale altor acte normative. În consecință, titlul capitolului trebuie modificat.
26. Semnalăm că, la art.25 alin.(1) și (2) se dispune modificarea, respectiv completarea unor acte normative.
Ca urmare, propunem ca alin.(1) și (2) să constituie două articole separate, cu următoarea redactare :
„Art.25. - La articolul 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 28 decembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 163/2012, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alin. (13), cu următorul cuprins:
(13)......................................................................”
(se va reda textul pentru acest alineat)
„Art.26. - La articolul 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1096 din 24 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1)......................................................................”
(se va reda textul pentru acest alineat).
În această situație, alin.(3) - (5) ale actualului art.25 vor constitui un nou articol, respectiv art.27, fiind necesară revederea tuturor normelor de trimitere.
Referitor la textul propus pentru alin.(13) al art.10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115/2011, aprobată prin Legea nr.163/2012, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât se face trimitere la un alineat care face parte din același articol, pentru corectitudinea normei de trimitere, sintagma „art. 10 alin. (1) lit. d)” va fi redată astfel: „alin.(1) lit.d)”.
27. La art.25 alin.(2), menționăm că, sintagma „beneficiază de majorare salarială” este incompletă și imprecisă, astfel propunem reformularea și detalierea acesteia.
La alin.(3), textul este imprecis, fiind necesară indicarea alineatului vizat din art.17, deoarece acest articol prevede majorări salariale pentru mai multe categorii de personal, acordate pentru rațiuni diferite.
La alin.(4), propunem reconsiderarea textului din mai multe considerente, astfel:
În primul rând, semnalăm ca se urmărește acordarea unei indemnizații fixe, indiferent de numărul de reuniuni lunare și de participarea efectivă la acestea a membrilor titulari sau supleanți.
În al doilea rând, având în vedere că fiecare membru, titular sau supleant din cadrul Comitetului de Supraveghere și al grupurilor de lucru tehnice, este angajat al unor structuri ministeriale și își desfășoară activitatea în cadrul programului normal de lucru, acordarea unei indemnizații nu se justifică.
În plus, respectivul personal va beneficia și de prevederile art.1 alin.(1) din Legea nr.490/2004, astfel încât ar primi o suplimentare salarială pentru același motiv.
De asemenea, un membru supleant care nu desfășoară o activitate în cadrul Comitetului de Supraveghere nu poate primi o majorare salarială/indemnizație fără a participa la reuniunile comitetului de supraveghere/grupurilor de lucru.
Totodată, Direcția Generală Ajutor de Stat și Fonduri Europene este definită la art.2 alin.(1) lit.o) ca fiind structura din cadrul Ministerului Energiei, responsabilă cu elaborarea și implementarea proiectelor cu finanțări europene și naționale, fără a fi precizate în mod expres atribuții directe în ceea ce privește gestionarea fondurilor ce provin din Fondul pentru modernizare.
PREŞEDINTE
Florin IORDACHE
Bucureşti
Nr.481/02.05.2022